Polarizarea ne omoară, nu radicalizarea!

Țară mare și bogată, prea ieftin amanetată,

Scoasă pe piața capitalistă la un preț de mai nimic,

C-o tranziție inițiată prost, niciodată rezolvată,

Căci în fiece domeniu s-a pornit cu-n șiretlic:

 

Să dăm soluții originale la exerciții gata rezolvate,

De alții cu mult înainte, noi am fugit de copiat,

Însă am plagiat la greu, s-avem și diplome furate,

Cu care să înscăunăm nevolnici în funcțiile din stat.

 

De-aceea mediul de afaceri românesc pare să fie

Într-o continuă experimentare, un pas nainte și doi înapoi,

Guvernele îl desconsideră, din orice fel de strategie,

Țările cu economie dezvoltată se-ndepărtează rău de noi.

 

Mediul de-afaceri românesc rămâne-n stadiu embrionar,

Fiindcă-i incapabil să treacă la nivelul următor odat,

Competitivitatea joasă, spirit anteprenorial cam rar,

Polarizarea excesivă, pătura de mijloc ce s-a subțiat.

 

Prin comparație cu evoluția altor țări din UE,

România înregistrează cel mai agresiv fenomen:

Cel al distrugerii zis “creative”, căci numai creativă  nu e,

Căci nu-i urmată de regenerare, iar falimentu-i un infern.

 

Iar șocurile negative, nu sunt absorbite, lasă răni adânci,

Firmele indigene cresc gradual și gâfâie pe paliere,

Dar scad vertiginos, cum cade liftul, și atunci,

Aterizarea este o anihilare, când ajutor nu poate cere.

 

Polarizarea “binelui“, dispersia “răului”, ne caracterizează,

Veniturile, trezoreria și profiturile sunt monopolizate,

De doar unu la sută din firmele active. Ele evoluează,

În timp ce altele înregistrează pierderi, aprope jumătate.

 

Asta din lipsă critică de experiență managerială,

Pe care nu ai cum o câștiga la o durată medie de viață

De numai zece ani, rămânem deci la starea cea embrionară,

Cu un comportament emotional, cînd recesiunea ne înhață.

 

Înfulecarea distructivă a dividentelor,duce la decapitalizare,

Limitarea investițiilor, îndatorare, incapacitate de negociere,

Un pește mult prea mic pentru-un război atât de mare,

O să-l înghită un rechin sau criza, cât mai e viu, și astfel piere.

 

Stadiul embrionar nici măcar nu e sănătos, este bolnav,

De boala insolvenței, cea devenită cancer national,

Dinci ori mai frecvetă decât media din UE, ceea ce e grav,

Crescând incertitudinea și afectând spiritul anteprenorial.

 

Căci legislația și justiția-s croite să țină partea celor “grei”,

Cu zeci de miliarde în active și în pasive alte zeci,

Politicienii toți de ei atârnă fiindcă-s hrăniți de acești “zmei”

Cu care tu, anteprenor nevolnic nu poți și n-ai cum să te-ntreci.

Niculae Sitcai

Absolvent al Liceului Militar Dimitrie Cantemir - Breaza (1965) Absolvent al Facultății de Medicină și Farmacie - București (1971) Doctor în Medicină (1981) Medic primar ATI (1990) Sef Secție Anestezie-Terapie Intensivă la Specialised Clinics Center - Kuwait (2006)