Pe vremuri doar bătrânii erau în sfatul țării
Erau înțelepciunea, esența adunării,
Paradoxal, lumea s-a-ntors cu susu-n jos,
Vedem cum generații-mbătrânesc periculos,
Bolnavi din comunism nu mai au vindecare,
Și mai îmbolnăvesc și tineretul ce răsare,
Cu nostalgii și cu pilule ancestrale,
Că socialismul este unica lor cale.
Catalogându-i drept necopți și drept naivi,
De fapt bătrânii de acum trăiesc captivi,
In haina umilinței și c-o veșnică speranță
Că votul lor ar mai avea vre-o importanță.
În fapt, ei sunt cei rupți de realitate,
Trăiesc numai din știrile televizate,
În mediul lor închis, inpenetrabil,
Că doar ce-aud în media ar fi valabil,
Se învârt în jurul celor ce-au văzut „aseară”
Că presa scrisă e pe cale să dispară.
Discuțiile-n piață sau poate la o bere,
În care fiecare are o altă părere,
Sunt toate doar croite pe-n singur subiect,
Cum trădători de țară se-opun în mod abject
Ca ei toți să primească o pensie mai mare
Cu-n leu, de dat la slujbă pentru o lumânare.
Ce spune la televizor e literă de lege
Dar stau pe un canal când au de unde-alege,
Chiar dacă oratorul o ia pe câmpi cu grație,
Orice cuvânt aceștia i-l sorb cu adorație,
Spălați cu populisme, de fapt apă de ploaie,
Credința lor naivă nimica n-o îndoie.
Ei știu mai bine pe oricare temă
Și au soluții personale pentru orice problemă.
Pentru că au trait și că „au văzut multe”
Ce spune tineretul ei nu vor să asculte.
Sfidând tehnologia online, nu că-s nerozi
Preferă să se-așeze la veșnicele cozi,
Că nu au siguranță și-ncredere în ea,
Cu mâna lor vor banul să-l deie sau să-l ia,
Pentru talonul care poștașul îl aduce,
Ei cardului de bancă ar vrea să-i pună cruce.
Iar tineretul liber își vede azi de treabă,
Că ce speranțe are chiar nimeni nu-l întreabă
Simțind manipularea, văzând câtă minciună,
Partidelor refuză să le mai cânte-n strună,
Când ele o iau razna, tinerii ies în stradă
Ce le spun decrepiții refuză să mai creadă,
Când ei manifestează, în piață, la guvern
Bunicii se adună urlând la Cotroceni,
Scuipând pe jos proteze, uitând de capul lor
Țipă ce le-a spus Gâdea de la televizor,
În falia aceasta e viitorul nostru,
Proverbul cu bătrânii chiar nu-și mai are rostul.
