Și uite-așa anii se duc, se duc…
Nici n-apucăm să-i mai petrecem,
A fost mai mult Crăciun pe Facebook,
Iar în urări de-acuma ne întrecem,
De parc-am îngropa anul trecut,
Parcă la noapte-i facem parastasul,
El e blamat că nu ne-am priceput
Să-l facem să-nflorească la tot ceasul.
Vrem din memorie s-aruncăm la groapă
Un an ce pregătește două rănduri de alegeri,
Dar pentru anul care stă să-nceapă,
Iar noi mai rău ne risipim în ne-nțelegeri.
În ultimul său ceas se-aruncă iar venin
Cu declarații dure, absurde, belicoase,
Nici nu l-am îngropat și azi venim
Cu suspendări și oameni scoși din case.
Anul ce-a fost, an karmic,an de bun sfârșit
De ciclu, ne-a-ncriptat previziuni,
Și dacă vrem să se-mplinească ne-ndoit,
Să-ncolonăm nebunii spe casa de nebuni!
Având golită traista de daruri otrăvite,
Ei vor acum gâlceava să o escaladeze,
Că foștii-ar avea vina, de-a nu fi-ndeplinite,
Minciuna, să-și ascundă-n paranteze.
Numai cîteva ore din an ne-a mai rămas,
Și simt în jurul meu o încordare mută,
Mă-ntreb în sine, dacă e revelion sau parastas,
Intrăm în noul an c-o crâncenă derută.
Orgoliile nu vor securea s-o îngroape,
Și răbufnesc haotic până-n ultimul ceas,
Simțim fiorul crizei care-i tot mai aproape,
Iar ea înaintează, agale, “pas cu pas”.
Acum se schimbă anul, iar cei fără de bani,
Cu gura stau căscată să-nghită iar gogoși,
Și-ndemn la ascultare în loc de” La mulți ani!”
La Revelion dansează doar cei la pungă groși!
