Ce teroriști străini când avem teroriștii noștrii?!

Ce teroriști străini când avem teroriștii noștrii

Unde nu-i cap, vai de picioare,

Dar unde capetele-seci, degeaba stau pe umeri,

Fiindcă se știe că prostia leac nu are,

Și sunt atâtea că cu nu poți ca să le numeri.

Noi le-am lăsa în pace, însă ele nu ne lasă,

Să n-avem grija zilei care trece,

Fiindcă primejdia în cale stă să-ți iasă,

De-oriunde, și-asta nu te lasă rece.

 

Pe stradă vine un tâlhar și-ți smulge lanțul,

Sau chiar cerceii sclipitori de la ureche,

Dar polițiștii dorm și la peșcheș își fac bilanțul,

Că împărțeala cu bandiții-i treabă veche.

 

Oricât ai câine-n curte și camera de luat vederi,

De nu-i suflet de om, casa  găsești pustie,

Hoții pătrund în casă intrând pe nicăieri,

Unde-i sergentul de proximitate nimenea nu știe.

 

Stai în refugiu la tramvai și vine o nevrotică în tine,

Că a trecut pe roșu și i-a căpat volanul,

Că nu e prima oară, c-o sută-două, ține,

Dar tu intri în reparții capitale pân-la anul.

 

Nainte de servici Îți duci copii liniștit la scoală,

Și li se face sete, la robinet curge lichid de frână,

Primești un telefon și ai picat și tu în boală,

Că ar putea copilul fără de rinchi să mai rămână.

 

În altă școală se încing bătăi chiar în ultimul hal,

Și cu cuțite și cu spray paralizant,

În altele beau lapte infectat și ajung la spital.

Școala se prăbușește-n modul cel mai degradant.

 

Sunt grădinițe ce educă doar cu-n dos de palmă,

La timpanoplastie să ajungă copilașul,

Iar în spitale-infirmiera curăță podaua calmă,

Pe lângă suferindul care geme ca ocnașul.

 

Dar în spitale, zice și Monica Pop, se mai și moare,

Spitalui însăși e pe buza gropii,

Mortalitatea a juns numai o cifră oarecare,

Că de medicamente salvatoare nici nu te apropii.

 

Fetele-s trase în capcană și violate de golani,

Și noi lăsăm liberi pe stradă sutele de pârnăiași,

Și mai primim sub chip de cotă imigrații suburbani,

Că nu aveam clanuri destule, din Timișoara pân-la Iași.

 

De siguranța personală, se pune chezășie Carmen Dan,

Iar noi votăm partidele, să  suferim ca proștii,

Nu e nevoie de-atentate, cu dinamită și napalm,

Pentru c-avem, și ne mândrim cu teroriștii noștrii.

Niculae Sitcai

Absolvent al Liceului Militar Dimitrie Cantemir - Breaza (1965) Absolvent al Facultății de Medicină și Farmacie - București (1971) Doctor în Medicină (1981) Medic primar ATI (1990) Sef Secție Anestezie-Terapie Intensivă la Specialised Clinics Center - Kuwait (2006)