Capitolul 28 – Despre prietenie (continuare)

Ea – Un prieten bun îți observă prima lacrimă, pe a doua o șterge, pe a treia o oprește.

El – Pentru prima îți trebuie să aibă ochi, pentru a doua, batistă, pentru a treia suflet.

 

Ea – Cine nu intelege că reciprocitatea are doua capete, nu are dreptul să ceară nimic, de la nimeni.

El – Dar gândește-te la “ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”…e tot reciprocitate.  Mai bine spune “ cere numai ce poti da”!

 

Ea – Într-o prietenie adevarată nu dai teste și nu răspunzi cu aceeași monedă, mai ales dacă ți s-a greșit fără intenție sau doar în capul tau. Uneori orgoliul întrece prietenia!

El – E tipic feminin. Bărbații se pot ține în pumni și ramane prieteni.

 

Ea – Oamenii tăcu’i au cele mai zgomotoase minți!

El – Pentru că ei când tac fabrică idei.

 

Ea – Încrederea? Se clădește în ani sau se acordă orbește, dar se distruge în câteva secunde iremediabil.

El – Dar fără ea nu putem face echipă.

 

Ea – Distanța nu separă oamenii. Tăcerea da.

El – Mai ales in zilele noastre, nu ai scuze pentru indiferență. Expresia care rupe orice relație este ,,scuză-mă, sunt foarte ocupat,,

 

Ea – Uneori, ne lipsesc așa de mult oamenii care au stat, pentru o vreme, de vorbă cu sufletele noastre.

El – Și nevoia asta se adâncește o dată cu trecerea timpului.

 

Ea – Nu lăsați pe nimeni să vă știe suferințele…Chiar dacă ascultă nu însemnă că le pasă…uneori  sub masca “prieteniei” se ascunde cel  mai perfid dusman..

El – Prin asta se aseamănă femeile cu bărbații … nu au încredere în femei.

 

Ea – Prietenii se aleg după suflet, nu după înfățișare.

El – De aceea prieteniile sunt indiferent de sex.

 

Ea – ( citând din Cicero) – Ce-ți poți dori mai mult decât să ai pe cineva cu care să poți vorbi ca și cu tine însuți?

El – Ce rost are dacă la urmă rămâne tot ca tine, că vrei tu ultimul cuvânt?

 

Ea – Orice om sinistru care urmăreste să-ți fie dusman începe prin a-ți fi prieten.

El – Ai grije, chiar dacă ești “marfă” să nu devi marfă!

 

Ea – Fiecare om are nevoie de prieteni, dar nu fiecare om știe să fie prieten.

El – Familia ți-o dă Dumnezeu ca s-o părăsești o dată și o dată…prietenii ții-i alegi singur ca să nu te părăseasca niciodată…totul depinde cum știi să alegi.

 

Ea  – Atunci când cineva îmi spune:,,Eu nu voi face asta niciodată”,zâmbesc şi…aştept.

El – Pentru că mai târziu zâmbetul se poate transforma în râs.

 

Ea  – Am devenit prieteni pe o perioadă nedeterminată. Tu ești o lacrimă, eu sunt o adiere și…împreună completăm un gând. Cât timp vom avea ceva de spus, vom fi prieteni.
Apoi, vom deveni o amintire.

El – Tu oricum ai mereu ceva de spus, deci eu voi fi pe fază!

 

Ea – A avea un suflet pereche nu se referă exclusiv la dragoste, se referă și la prietenie.

El – Pe acesta nu trebuie să-l chemi, să-l suni, să-l vezi mereu…trebuie să-l simți.

 

Ea – Prietenii…viața i-a transformat, ai vrea să fie iar ca altădată, aceia care o să-ți lipsească.

El – Nu mai da nici un semn de viață, prefă-te dispărut și lasă-i să te găsească.

 

Ea – Când faci ceea ce este corect, nu te aștepta să câștigi prieteni.

El – Rămâi cu prietenii vechi, pentru că ei au venit când nu conta ce faci.

 

Ea – A avea un prieten este mai vital decât a avea un înger!

El – Poate în el sălăjduiește chiar îngerul tău.

 

Ea – Nu poți fi și prieten și lingușitor în același timp.

El – O contradicție în termeni: lingușitorii vor să profite de tine,, prietenii nu.

 

Ea – Prietenii sunt ca pepenii, încerci o sută și alegi doi, trei.

El – Surpriza alegerii este abia când le scoți “pălăria”.

 

Ea – Prietenia se naște când cineva îți spune „Ce, și tu? Credeam că numai eu singur.”

El – Empatia, nu simpatia naște prietenia.

 

Ea – Prietenia este ca un diamant: se întâlnește rar, valorează mult și se falsifică foarte des.

El – Și mai ales nu concepi să te desparți de el.

 

Ea – În viață , nu este nevoie să dai explicații. Prietenii n-au nevoie de ele, dușmanii nu le cred, idioții nu le ințeleg…

El – Oricum explicațiile sunt menite să acopere erori. Prietenii sunt îngăduitori, dusmanii deabia așteaptă să profite iar idioții comentează.

 

Ea – (citându-l pe Friedrich von Schiller) Prietenul mi-e drag pentru că îmi arată ce pot să fac. Dar și dușmanul îmi  este de folos, pentru că mă învață ce trebuie să fac.

El – Da,dacă ești receptiv…dacă nu, ești perdant.

 

Ea – Când ai încredere oarbă într-un om, fie vei câstiga un prieten pe viață, fie o lecție pe viață!

El – Încrederea este un fel de credit nerambursabil fără garanție si fără avans.

 

Ea – (citând din Marc Levy) Trebuie ca oamenii să se îndepărteze, pentru ca noi să ne dăm seama ce rol ocupau în viața noastră.

El – Fiecare om intră în viața noastră cu un scop, sau o misiune, care,  după ce este atinsă, pleacă. Nu  putem îngrămadi toată lumea într-un singur destin, fiecare își joacă rolul.

 

Ea – Cel mai bun prieten al meu este acela care scoate la iveala tot ce e mai bun din mine…

El – În fața tuturor, sau în sinea ta?

 

Niculae Sitcai

Absolvent al Liceului Militar Dimitrie Cantemir - Breaza (1965) Absolvent al Facultății de Medicină și Farmacie - București (1971) Doctor în Medicină (1981) Medic primar ATI (1990) Sef Secție Anestezie-Terapie Intensivă la Specialised Clinics Center - Kuwait (2006)